Știați că masajul perineului reduce riscul lacerației obstetricale în timpul nașterii?

Bună, dragile mele graviduțe!

Știați că masajul perineului în timpul sarcinii poate să reducă riscul rupturii perineale din timpul efortului expulziv al nașterii?

Ei bine, da! Începând cu săptămâna 35 de sarcină puteți recurge la masajul perineului.

Partenerul vostru vă poate ajuta cel mai bine în executarea mișcărilor specifice acestui tip de masaj. Se masează jumătatea inferioară a vaginului cu ajutorul degetelor mari. Mișcările executate descriu forma literei “U”, pornind dinspre anus spre pereții laterali ai vaginului. Masajul ar trebui să dureze circa 2-3 minute.

Puteți repeta masajul și de 2-3 ori în aceeași zi. Masajul perineului, alături de mișcările executate de moașa/medicul specialist obstetrician în timpul nașterii, destinate pentru protejarea perineului, reduc riscul lacerațiilor obstetricale ale perineului.

Vă încurajez să solicitați detalii despre acest tip de masaj atât moașei cât și medicului vostru curant.

Până la următorul “Știați că…?”, vă îmbrățișez cu drag! 🙂

Vaccinul anti-COVID-19 în sarcină: permis sau interzis?

Bună, dragile mele graviduțe!

Revin astăzi pe blog cu un subiect extrem de discutat și dezbătut de colegii mei obstetricieni, și anume vaccinarea anti-COVID-19 în sarcină.

M-am hotărât să scriu și eu câteva cuvinte despre acest subiect de interes pentru foarte multe dintre voi, întrucât consider că este necesar ca și gravidele de pretutindeni să fie informate cât mai corect, iar o sursă de informare medicală corectă nu strică niciodată.

De asemenea, fac acest lucru pentru voi, cititoarele mele care mi-ați solicitat informații de specialitate pe tema vaccinării în sarcină.

Așadar, să-i dăm bice!

Ce este virusul Sars-Cov-2? Ce este COVID-19 mai exact?

O să încep cu deslușirea acronimului Sars-CoV-2. Acesta înlocuiește câteva cuvinte mai lungi, și anume “Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2”, sau pe românește Sindromul Respirator Acut Sever cauzat de Coronavirusul identificat cu numarul 2.

Coronavirusurile sunt virusuri anvelopate, cu un genom ARN monocatenar cu polaritate pozitivă și dimensiuni relativ mari, până la 32 kb.

Înainte de pandemia cu debut în 2019, provocată de virusul Sars-CoV-2, a mai fost identificat un coronavirus care provoca de asemenea, sindrom respirator acut sever (Sars-CoV) la populația umană. Acesta din urmă a fost depistat în anul 2002, în sudul Chinei, în regiunea Guangdong. Era provocat de lilieci și transmis la om printr-o gazdă intermediară, zibeta.


Așadar, virsusul Sars-CoV-2 este coronavirusul care determină o patologie respiratorie severă, și anume boala cauzată de coronavirus, cunoscută și sub denumirea de COVID-19.

De ce 19? Ei bine, pentru că acest virus a fost pentru prima dată descoperit în anul 2019, mai exact în luna decembrie, în localitatea Wuhan din China.

Pentru informații suplimentare despre acest virus și modalitățile de transmitere, modalitățile de protecție împotriva sa, vă recomand un articol deja publicat pe blog, pe care îl puteți citi accesând următorul link: http://sarcinamea.ro/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-coronavirus-daca-esti-gravida/.

Vreau să trecem mai departe în subiect și să vorbim un pic despre vaccinurile împotriva virusului Sars-CoV-2.

Ce este un vaccin?

Vaccinul este un tip de medicament care stimulează sistemul imunitar al organismului, astfel încât acesta să fie capabil să lupte împotriva unei boli pe care nu a contactat-o încă. Miraculos, nu-i așa?

Atenție! Un vaccin este conceput pentru a preveni o boala, nu pentru a trata o boala.

Câte vaccinuri anti-COVID-19 există?

Ei bine, dragile mele, în prezent două vaccinuri sunt autorizate și recomandate pentru a preveni boala COVID-19: vaccinul Pfizer-BioNTech (ARNm) cu o eficiență de 95% după administrarea celor 2 doze de vaccin (la interval de 21 de zile) și vaccinul Moderna (ARNm), cu o eficiență de 94.1% după administrarea celor 2 doze de vaccin (la interval de 28 de zile).

Cele mai raportate efecte adverse ale celor două vaccinuri mai sus menționate au fost: durerea și roșeața de la locul injectării, cefaleea, febra, oboseala.

În prezent, se lucrează și la alte vaccinuri. O parte dintre ele se află în a III-a fază de dezvoltare, precum vaccinurile de la AstraZeneca-Oxford (vector viral), Janssen’s (vector viral), Novavax (subunitate proteică), etc.

Cum funcționează vaccinurile ARN mesager?

Ei bine dragi graviduțe, vaccinurile ARNm oferă instrucțiuni celulelor noastre pentru a produce o particică inofensivă din virus, numită și “proteina spike (S)”, proteina care de altfel se găsește pe suprafața virusului Sars-CoV-2.

De ce este atât de importantă această proteină S? Pentru că ea este responsabilă pentru atașarea virusului la suprafața celulelor umane și de fuziunea virusului cu membrana celulară. De asemenea, proteina S este principala proteină implicată în declanșarea răspunsului imun protector.

Odată ce instrucțiunile (sau mai bine zis ARNm) se află în interiorul organismului uman, acestea sunt utilizate pentru a produce proteina S. După obținerea rezultatului dorit, adică a proteinei S, celulele implicate în răspunsul imun vor distruge și instrucțiunile (ARNm), acestea nemaifiind necesare.

Ce se întâmplă pe mai departe? Simplu! Organismul uman recunoaște proteina S ca fiind un intrus și începe să formeze anticorpi împotriva acesteia, precum s-ar întâmpla și în cazul infecției propriu zise cu virusul Sars-CoV-2.

La sfârșitul întregului proces, celulele implicate în răspunsul imun au invatat cum să se protejeze împotriva infecției cu virusul Sars-CoV-2.

Dragile mele, în prezent, în Romania are loc o campanie de vaccinare anti-COVID-19, desfășurată în mai multe etape. Vă recomand că și sursă sigură de informare site-ul : https://vaccinare-covid.gov.ro/vaccinarea-sars-cov-2/covid-19/.

Și acum, momentul mult așteptat…Au gravidele indicație de vaccinare anti-COVID-19 sau nu?


Dragile mele, din păcate, nimeni nu are răspunsuri clare pentru voi, cel puțin nu în momentul în care scriu acest articol. Adevărul este că studii pe femeile însărcinate în ceea ce privește vaccinurile autorizate împotriva infecției cu virusul Sars-CoV-2, nu există!

Ce știm cu siguranță este faptul că populația gravidă reprezintă o grupă de risc pentru infecția cu virusul Sars-CoV-2. Gravidele pot dezvolta forme severe ale bolii COVID-19, care se pot solda cu internare în spital pe secția de terapie intensivă, ventilație mecanică, naștere prematură, uneori chiar deces matern.

Există date limitate despre siguranța vaccinurilor anti-COVID-19 pentru persoanele gravide. În prezent sunt disponibile date limitate oferite de studiile despre toxicitate asupra dezvoltării și reproducerii animalelor.

Pentru vaccinul Moderna există studii referitoare la toxicitatea acestuia în timpul sarcinii, însă pe șobolani gestanți. Nu s-au identificat probleme de siguranță la șobolanii gestanți care au primit vaccinul Moderna. Pentru vaccinul Pfizer-BioNTech, studiile pe animale gestante sunt în curs de desfășurare.

Prin urmare, deocamdată nu ne putem baza pe niște informații științifice clare în ceea ce privește vaccinarea anti-COVID-19 la grupa populațională gravidă.

Cu toate acestea, specialiștii afirmă că cel puțin în teorie, vaccinurile ARNm ar fi considerate sigure și în cazul gravidelor, luând în considerare mecanismul lor de acțiune.

Particula ARNm cu învelișul format din nanoparticule lipidice conținută de vaccin, nu pătrunde în nucleul celular, aceasta rămânând la nivelul citoplasmei celulare. Astfel, devine lesne de înțeles că vaccinurile ARNm nu provoacă modificarea ADN-ului celular.

Totuși, fără studii de specialitate, decizia de vaccinare rămâne a gravidei, fără o recomandare clară.

Mai multe instituții de profil, precum ACOG (American College of Obstetricians and Gynecologists), RCOG (Royal College of Obstetricians and Gynecologists), ASRM (American Society for Reproductive Medicine), oferă posibilitatea vaccinării gravidelor încadrate într-o grupă populațională de risc, precum gravidele aflate în prima linie de luptă împotriva infecției cu virusul Sars-CoV-2 (ex. personalul medical), sau gravidelor cu diverse patologii medicale (transplant de organ, patologie respiratorie severă, -astm bronșic sever, fibroză chistică-, insuficiență renală cronică cu dializă, malformații cardiace congenitale semnificative, etc.)

În vederea luării deciziei potrivite, trebuie luate în calcul următoarele variabile: nivelul de expunere al gravidei la riscul contactării infecției cu virusul Sars-CoV-2, riscurile bolii COVID-19 atât pentru gravidă cât și pentru făt, precum și ce se știe despre vaccin în prezent: cât de bine funcționează pentru a dezvolta protecție în organism, efectele secundare cunoscute ale vaccinului, lipsa datelor medicale despre vaccinarea în timpul sarcinii, dorința gravidei, istoricul medical personal.

Într-un final, decizia aparține fiecărei gravide în parte, după o amplă discuție cu medicul ginecolog. Dacă riscul infectării cu noul Coronavirus depășește absența datelor medicale cu privire la riscul vaccinării anti-COVID-19 în sarcină, atunci cel mai probabil vaccinarea devine o opțiune viabilă pentru gravidă. Desigur, înainte de asta recomand epuizarea tuturor curiozităților legate de vaccinare, în urma unei discuții cu medicul obstetrician curant.

Există deja gravide (care fac parte din personalul medical) în întreaga lume care au hotărât să se vaccineze. Cu ajutorul acestora, cu siguranță vom avea acces la informații suplimentare cu privire la vaccinarea anti-COVID-19 în sarcina, în viitorul apropiat.

Care ar fi decizia mea, dacă aș fi în locul gravidelor de pretutindeni?

Ei bine, fără să influențez hotărârea vreuneia dintre voi, eu cel mai probabil aș aștepta până la publicarea de noi date medicale despre vaccinul anti-COVID-19 în sarcină, sau cel puțin până când recomandările privind vaccinarea gravidelor sunt ceva mai clare.

Graviduțelor, sper ca informațiile de mai sus să vină în ajutorul vostru. Nu uitați, aștept ca de fiecare dată, feed-back-ul vostru fie sub formă de comentarii la articol, fie pe adresa de e-mail Alexandra@sarcinamea.ro.

Până la următorul articol, vă îmbrățișez cu drag!

Surse de informare:
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/vaccines/
https://www.acog.org/en/Clinical/Clinical%20Guidance/Practice%20Advisory/Articles/2020/12/Vaccinating%20Pregnant%20and%20Lactating%20Patients%20Against%20COVID%2019
https://www.rcog.org.uk/en/news/updated-advice-on-covid-19-vaccination-in-pregnancy-and-women-who-are-breastfeeding/

Sarcina si modificarile pielii

Buna, dragile mele gravidute!

Astazi voi aborda un subiect extrem de solicitat de catre voi, si anume modificarile suferite de piele pe parcursul unei sarcini.

Ei bine, asa cum va povesteam si cu alte ocazii, in sarcina apare un status hormonal specific.

Asadar, datorita hipervascularizatiei aparuta pe fondul modificarilor hormonale caracteristice sarcinii, pielea noastra devine mai destinsa si mai lucioasa. Suna bine, asa e? 🙂

Totusi, sa nu ne bucuram prea devreme. Spun asta pentru ca in sarcina pot sa apara si alte modificari ale pielii mai putin placute, si anume: accentuarea pigmentatiei tegumentului si nesuferitele vergeturi.

Prin urmare, cloasma, cunoscuta sub numele de masca gravidei, caracterizata prin pete de culoare galben-cafeniu, de forma neregulata, uneori confluente, cu localizare la nivelul fruntii, obrajilor, barbiei, insa si hiperpigmentarea areolelor mamare, pigmentarea liniei albe, pigmentarea ombilicului si a cicatricilor preexistente sarcinii, sunt printre modificarile cele mai frecvent intalnite la o gravida.

Daca va intrebati de ce apare aceasta pigmentatie in exces a pielii in timpul sarcinii, raspunsul este simplu. Hormonul melanostimulant (MSH) care este raspunzator pentru modificarile pielii mai sus descrise, se gaseste intr-o cantitate mai mare pe parcursul sarcinii.

Desigur, exista si alte modificari hormonale caracteristice graviditatii precum un nivel crescut al ACTH-ului, al hormonilor glucocorticoizi si al hormonilor corticosuprarenali care sunt implicate in mecanismul acestor modificari tegumentare.

Dragile mele, de regula, vergeturile apar la gravidele cu parul blond (natural) intr-un procent de 90-95%. Acestea sunt de culoare violacee (cele recent aparute), insa dupa nastere ele capata o culoarea alb-sidefie.

Un alt aspect frecvent intalnit in sarcina este observarea retelei vasculare la nivelul tegumentului. Acest lucru se intampla pentru ca epidermul, subtiat in urma ruperii retelei de colagen subiacent, lasa sa se vada dermul, ale carui papile detin o bogata retea vasculara.

Ei bine, dragile mele gravidute sper ca informatiile de mai sus sa va fie de folos!

Pana data viitoare, va imbratisez cu drag! 🙂

Infecțiile vaginale în timpul sarcinii: cauze, simptome, tratament

Bună, dragile mele graviduțe!

Vaginita este o afecțiune ginecologică frecvent întâlnită în rândul femeilor.

Ei bine, pentru că foarte multe dintre voi mă întreabă ce înseamnă mai exact această afecțiune și care sunt riscurile și complicațiile acesteia pentru o sarcină, vă invit să rămâneți alături de mine până la finalul aricolului, pentru a vă satisfice toate aceste curiozități. Vă urez spor la citit! 😊

Continue reading “Infecțiile vaginale în timpul sarcinii: cauze, simptome, tratament”

Riscurile deficitului de vitamină D în sarcină

Bună, dragile mele graviduțe!

Astăzi voi aborda un subiect solicitat de foarte multe dintre voi pe adresa de e-mail a blogului. Este vorba despre importanța vitaminei D în sarcină, riscurile hipovitaminozei D precum și tratamentul de urmat pe parcursul gravidității.

Așadar, să trecem la treabă! Vă urez spor la citit!

Continue reading “Riscurile deficitului de vitamină D în sarcină”

Știați că există un simptom în sarcină care prevestește nașterea unui copil “pletos”?

Dragile mele, circulă o vorba din popor conform căreia părul bebelușului determină apariția la mamă a unui simptom neplăcut, și anume “arsurile la stomac”.

Nu are cum să fie adevarată, așa-i?

Continue reading “Știați că există un simptom în sarcină care prevestește nașterea unui copil “pletos”?”